În ultimele zile am primit mai multe mesaje ce conțineau avertizări din partea Domnului cu privire la venirea Lui curând pentru Biserica Sa. Dincolo de faptul că nu putem fixa date pentru acest eveniment, Scriptura spune: „Nu dispreţuiţi prorociile.” (1Tes. 5:20)

Săptămâna trecută a fost plină de știri despre atentate teroriste sau violență de stat. Cu toate acestea, parcă oamenii s-au obișnuit cu astfel de lucruri și foarte greu ar fi să mai înțeleagă că ele sunt parte din ceea ce Domnul a lăsat ca semne ale venirii Sale: „Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie… Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciume.” (Mat. 24:6-7)

În toată această vreme de turbulență o liniște neobișnuită s-a așternut peste creștinii zilelor din urmă. Apatie, indiferență, o stare de căldicel – acestea sunt lucrurile care caracterizează pe cei ce mărturisesc totuși nădejdea fericită a slavei.

Totuși, indiferent de starea inimilor noastre, Domnul nostru vine! El vine după o Mireasă îndrăgostită, care suspină de dor după Mirele ei. Avem noi oare această rugăciune a Bisericii îndrăgostite, atât de bine definită în cuvintele din Cântarea Cântărilor: „Pune-mă ca o pecete pe inima ta, ca o pecete pe braţul tău; căci dragostea este tare ca moartea, şi gelozia este neînduplecată ca Locuinţa morţilor; jarul ei este jar de foc, o flacără a Domnului.”?

Un mesaj despre starea potrivită a inimii noastre în așteptarea venirii Sale.