Bucurie negrăită – Martin Lloyd-Jones

„Dragi prieteni, pentru mine acesta reprezintă cel mai fierbinte subiect al vremii. Văzând Biserica și lumea în starea în care sunt, cea mai mare nevoie o reprezintă puterea lui Dumnezeu prin Duhul Său cel Sfânt în Biserică, pentru a mărturisi nu doar despre puterea Duhului Sfânt, dar și despre slava și lauda Celui care este Singurul Mântuitor, Isus Hristos Domnul nostru, Fiul lui Dumnezeu, Fiul omului.

Fie ca Dumnezeu să ne dea tuturor har în această privință! Nu este o chestiune de controversă, nici de a dovedi cine are dreptate și cine nu are. Problema care ne stă înainte este starea Bisericii creștine, slăbiciunea ei, letargia în care se află, într-o lume în flăcări, o lume care se îndreaptă spre pierzare. Noi suntem trupul lui Hristos, dar de ce avem nevoie? Avem nevoie de putere! De puterea de la Cincizecime! Să nu-L așteptăm noi cu un cuget, într-un gând și într-un duh, în aceste zile care vin și să nu ne rugăm noi să-Și deschidă din nou zăgazurile cerului și să toarne peste noi Duhul Sfânt cu nemărginita Sa putere înviorătoare?

Tu crezi în trezire, dragul meu prieten? Te rogi pentru trezire? În ce te încrezi? Te încrezi în puterea de organizare a Bisericii? Sau te încrezi în puterea lui Dumnezeu de a-Și turna Duhul Sfânt peste noi din nou, de a ne trezi, de a ne boteza din nou cu Duhul Lui  binecuvântat? Biserica are nevoie de o altă Cincizecime și aceasta este cea mai mare nevoie a Bisericii creștine la ora actuală.

O, fie ca Dumnezeu să deschidă ochii priceperii noastre în fața acestei probleme vitale, ca să putem privi spre El și să-L putem aștepta pe El, până când în mila și compasiunea Lui infinită Își va trimite încă o dată din înaltul cerului puterea Duhului Său Cel Sfânt peste noi!”

C. H. Spurgeon – Predici despre trezire

„Îngăduiți-mi acum să provoc pe toți cei care iubesc pe Mântuitorul să ceară această trezire. Unii din voi, poate, ați hotărât acum în inimile voastre că, de îndată ce veți ajunge acasă, vă veți prosterna în fața lui Dumnezeu și veți cere cu lacrimi ca El să binecuvânteze biserica: oh! vă implor să faceți așa! Ați spus adesea, ieșind din casa lui Dumnezeu: „Voi urma îndemnurile pastorului, și voi stărui în rugăciune”. Ați intenționat s-o faceți imediat după ce soseați acasă, dar nu a fost așa, și apoi nu ați mai avut timp – nu v-ați mai ținut de cuvânt. Rugați-vă lui Dumnezeu să fiți niște adevărați soldați ai crucii și să nu faceți niciodată de rușine steagul sub care luptați! Cereți-i să nu fiți ca Efraim, care a luat-o la fugă în ziua bătăliei, ci să rămâneți statornici în orice vreme, ca Iacov cel din vechime, care „ziua murea de căldură și noaptea îngheța de frig”- slujindu-L pe Dumnezeul care v-a chemat la o lucrare atât de înaltă. Poate că unii dintre voi cred că nu e nevoie de trezire, că inimile voastre sunt destul de bune; sper că nu sunt mulți. Dar dacă crezi așa, ascultătorule, te avertizez. Îți imaginezi că ești neprihănit, și de aceea se va dovedi că greșești. Cel care spune în sinea lui: „Sunt bogat, m-am îmbogățit” trebuie să afle că este „nenorocit, sărac, orb și gol”. Cel care spune că nu este nevoie de trezire, nu știe ce vorbește. Preaiubiților, veți afla că cei care sunt considerați a fi cei mai buni din poporul lui Dumnezeu trebuie să creadă despre ei că sunt cei mai răi; iar cei care își imaginează că totul merge bine cu inima lor, nu știu nimic despre curentul subteran al răului care este gata să-i târască acolo unde nu vor să ajungă, în timp ce ei cred că merg spre pace și prosperitate.

O, preaiubiților, aduceți la îndeplinire sfatul pe care vi l-am dat!”